Un proiect de lege, recent avizat favorabil de Consiliul Legislativ, vizează modificări majore în Codul de procedură civilă, menite să întărească mecanismele de constrângere împotriva debitorilor care refuză să respecte hotărârile judecătorești. Inițiativa prevede penalități mult mai mari, obligativitatea aplicării lor și termene mai scurte, într-un efort de a elimina blocajele care întârzie executările silite și afectează creditorii.
Ce se schimbă concret:
- Penalități zilnice obligatoare și consistent mai mari
- Dacă debitorul nu își îndeplinește obligația de a face sau de a nu face în termen de 10 zile de la încuviințarea executării, instanța va aplica penalități — nu opțional, ci obligatoriu.
- Propunerea stabilește cuantumul penalităților între 200 și 2.000 lei pe zi, mult peste limita actuală.
- Posibilitatea creditorului de a reveni cu cereri la fiecare 3 luni
- Dacă prima cerere de penalități este respinsă, creditorul nu rămâne fără cale: proiectul permite depunerea unei noi cereri după 3 luni, atâta timp cât obligația nu a fost soluționată.
- Această măsură vizează eliminarea blocajului în care o respingere definitivă blochează mecanismul de sancționare.
- Cale de atac (apel) pentru creditor
- Dacă instanța refuză penalitățile, creditorul va putea face apel. Apelul ar fi judecat „de urgență”, conform inițiativei.
- În prezent, deciziile de respingere pot fi definitive, ceea ce, spun inițiatorii, limitează dreptul la un proces echitabil.
Motivația inițiatorilor proiectului:
- Executările silite durează adesea prea mult — chiar ani —, iar legislația actuală nu oferă instrumente suficiente creditorilor pentru a forța debitorii inactivi să plătească sau să se conformeze. Credit creditorii reclamă că cererile lor de penalități sunt respinse frecvent, iar după o respingere nu pot reveni, ceea ce blochează mecanismul de constrângere. Ei susțin că noile reguli vor evita situații în care executarea rămâne la bunul plac al debitorului, care poate continua să ignore datoria fără consecințe reale. Pot exista contestări legate de echilibrul între constrângere și abuz. Penalități foarte mari ar putea deveni un instrument abuziv dacă nu sunt calibrate. Dacă apelurile devin o modalitate frecventă de contestare, nu există garanția că „judecarea de urgență” va accelera procesul real. Debitorii sunt, într-o măsură, protejați prin contestație la executare (pentru a reduce sau elimina penalitățile dacă pot dovedi motive temeinice), dar succesul practică ar trebui monitorizat.
Dacă va fi adoptată, inițiativa ar putea marca o transformare semnificativă în dreptul executării silite în România, oferind creditorilor instrumente mai puternice și mai rapide pentru a face să-și respecte drepturile. Rămâne totuși de urmărit modul în care aceste modificări vor fi implementate și dacă nu vor genera un nou dezechilibru între părți.
Surse
- Expunere de motive a inițiativei legislative: Senat, – argumente legate de dreptul creditorului și „marja de apreciere” a judecătorului. Senatul României
- Articolul actual al Codului de Procedură Civilă – art. 906, care reglementează aplicarea penalităților: 100–1.000 lei pe zi pentru obligații ne-evaluabile în bani, plus 0,1-1% pentru cele evaluabile. Sintact
- Practica și jurisprudența relevantă: un articol de firmă de avocatură cu observații asupra aplicării penalităților. stoica-asociatii.ro
- Decizia ÎCCJ nr. 47/07.10.2024, care clarifică procedura de fixare a penalităților definitive