La data de 13 februarie, polițiștii din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea, sub coordonarea unui procuror al Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, au pus în aplicare șase mandate de percheziție domiciliară într-un dosar ce vizează infracțiuni grave: uciderea cu intenție a animalelor, schingiuirea acestora, abuz în serviciu și fals intelectual.
În urma probatoriului administrat, trei persoane fizice au fost plasate sub control judiciar pentru 60 de zile. Totodată, a fost deschis un dosar separat privind infracțiuni de schingiuire a animalelor.
Cazul readuce în atenția publică obligațiile legale privind gestionarea câinilor fără stăpân și responsabilitatea autorităților locale în aplicarea normelor sanitar-veterinare. Conform procedurilor stabilite de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), câinii trebuie identificați, microcipați, evaluați medical și sterilizați înainte de relocare, iar plasarea lor în alte adăposturi sau către organizații de protecție este permisă doar în condiții strict reglementate.
Cazul din Vrancea ridică inevitabil întrebări și pentru alte județe. În contextul numeroaselor controverse privind gestionarea câinilor fără stăpân din județul Brașov, opinia publică are dreptul să primească răspunsuri clare.
- Ce sume plătesc anual UAT-urilor din județul Brașov către operatorii de adăpost?
- Care sunt criteriile de performanță prevăzute în contract?
- Există audituri independente privind modul de gestionare a animalelor?
Microciparea este obligatorie prin lege.
- Ce procent dintre câinii capturați sunt identificați și înregistrați conform normelor?
- Ce măsuri concrete ia administrația pentru verificarea deținătorilor care nu își sterilizează sau microcipează animalele?
- Câte controale au fost efectuate în ultimii doi ani în adăposturile contractate?
- Au existat sesizări privind posibile abuzuri?
- Care au fost concluziile oficiale?
Specialiștii în politici publice și protecția animalelor arată că sterilizarea în masă, educația și responsabilizarea deținătorilor reduc semnificativ numărul animalelor abandonate. Care este bugetul alocat prevenției comparativ cu cel pentru capturare și întreținere în adăpost?
,,Subiectul câinilor măcelăriți cu bestialitate în adăposturile finanțate din banii noștri a captat, în sfârșit, atenția mass-media. Spun „în sfârșit” pentru că aceste atrocități sunt cunoscute de ani de zile, însă mafia și setea de bani au cumpărat constant tăcerea instituțiilor abilitate. În ce societate trăim dacă empatia a dispărut complet? Am fost educată de către părinți să respect oamenii, animalele și natura, să am o conduită care refuză să aducă atingere mediului înconjurător și, tocmai de aceea, nu pot avea pic de empatie față de caracterele infecte și deviante, care consideră că trebuie exterminat tot ce nu are valoare pentru ele. Când m-am mutat în Râșnov, am descoperit realitatea dură a vieții dintr-o „stațiune” de interes. În zona în care locuiesc erau destul de mulți câini, dar nu au fost niciodată agresivi; îi hrăneam și mă apropiam de ei fără nicio teamă. Șocul a venit de la oameni. Am fost revoltată să văd cum un vecin, care deține arme de foc, a împușcat câini pe stradă, într-o zonă rezidențială (contrar normativelor legale), în timp ce poliția îmi comunica senin că „nu are ce să-i facă”. Mult timp am tolerat, din bun-simț, și tiradele unei individe care, cu un aer de „superioritate”, îmi repeta obsesiv cum ar extermina ea toți câinii și toate animalele,, postare facebook Mădălina Drăghici
Literatura de specialitate în criminologie evidențiază legătura dintre cruzimea față de animale și violența interumană, fenomen cunoscut drept „teoria escaladării”. Numeroase studii internaționale au arătat că agresivitatea sistematică împotriva animalelor poate constitui un indicator de risc pentru comportamente violente ulterioare. În acest context, tratarea superficială a sesizărilor privind abuzurile nu este doar o problemă administrativă, ci una de siguranță publică.
Cazul din Vrancea demonstrează că anchetele sunt posibile atunci când există voință și probatoriu solid. Tocmai de aceea, cetățenii din județul Brașov au dreptul să ceară:
- publicarea contractelor și rapoartelor de activitate ale operatorilor de adăpost;
- acces la date privind sterilizările și microcipările realizate;
- controale periodice independente;
- dezbateri publice reale privind gestionarea câinilor fără stăpân.
Protecția animalelor nu este o temă „emoțională”, ci una care ține de legalitate, etică administrativă și responsabilitate față de comunitate.
