Prețul petrolului a urcat abrupt în ultimele zile, după intervenția militară a SUA și Israelului în Iran, eveniment care a amplificat temerile privind perturbarea fluxurilor globale de energie. Cotațiile Brent au crescut cu aproximativ 45% într-un interval foarte scurt, iar pe 9 martie 2026 barilul se tranzacționa în jurul pragului de 100 de dolari, după ce în prima parte a zilei a atins chiar și 119 dolari.
Creșterea rapidă a prețului reflectă reacția piețelor internaționale la riscul blocării unor rute energetice esențiale pentru economia mondială. Tensiunile din Orientul Mijlociu au readus în prim-plan una dintre cele mai importante rute de transport energetic din lume: strâmtoarea Ormuz. Aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel global tranzitează acest culoar maritim, iar o proporție similară este valabilă și pentru gazele naturale. După atacurile lansate de SUA și Israel, Iranul a ripostat prin bombardamente asupra unor țări aliate din regiune și prin acțiuni împotriva navelor comerciale care încercau să traverseze strâmtoarea. În consecință, numeroase transporturi au fost suspendate, iar companiile de asigurări au majorat semnificativ costurile polițelor pentru navele care operează în zonă. Deși autoritățile americane au anunțat că vor sprijini protejarea unor transporturi maritime, fluxul de petrol și gaze din regiune s-a redus considerabil, ceea ce a amplificat presiunea asupra piețelor energetice.
Actuala evoluție a prețurilor amintește de reacția pieței după izbucnirea războiului din Ucraina. În martie 2022, petrolul Brent s-a apreciat cu aproximativ 22%, urcând de la 97 la 118 dolari pe baril într-un context similar de incertitudine geopolitică.
Diferența majoră în actuala criză este viteza creșterii. De această dată, cotațiile au urcat de la aproximativ 73 de dolari la peste 100 de dolari în doar zece zile. Evoluția indică o sensibilitate mai mare a piețelor la riscurile din Orientul Mijlociu, mai ales în condițiile în care strâmtoarea Ormuz reprezintă un punct vital pentru aprovizionarea globală cu energie.
Blocarea acestei rute limitează sever cantitățile de petrol disponibile pe piață, iar alternativele logistice sunt limitate și costisitoare. Chiar dacă tensiunile militare s-ar reduce rapid, reluarea fluxurilor energetice nu ar avea loc imediat. Transportul petrolului și al gazelor naturale implică lanțuri logistice complexe, iar repornirea exploatărilor sau redeschiderea rutelor maritime necesită timp. În plus, companiile maritime și cele de asigurări ar putea rămâne prudente chiar și după calmarea situației, ceea ce ar putea menține costurile ridicate pentru transport.
Impactul creșterii petrolului începe să fie vizibil și în România. La sfârșitul lunii februarie, benzina era sub pragul de 8 lei pe litru, iar motorina se situa în jur de 8,25 lei. După escaladarea conflictului, prețurile au început să crească treptat. La începutul lunii martie, benzina ajunsese la aproximativ 8,24 lei pe litru, în timp ce motorina depășea 8,65 lei. Deși majorările sunt încă moderate, evoluția petrolului pe piețele internaționale sugerează că presiunea asupra prețurilor la pompă ar putea continua în perioada următoare.
Scumpirea carburanților nu afectează doar consumatorii individuali, ci întreaga economie. Transportatorii vor resimți direct costurile mai mari ale combustibilului și vor încerca să le transfere către clienți prin tarife mai ridicate. Acest lucru se poate reflecta ulterior în prețuri mai mari pentru bunuri și servicii, alimentând presiunile inflaționiste. Pentru România, situația este cu atât mai delicată cu cât inflația rămâne aproape de 10%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. O nouă accelerare a prețurilor ar complica deciziile de politică monetară ale Băncii Naționale, care analizează momentul potrivit pentru reducerea dobânzii de referință.
În acest context, evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și stabilitatea fluxurilor energetice vor rămâne factori esențiali pentru piețele globale și pentru economia românească în lunile următoare.
Surse:
U.S. Energy Information Administration (EIA), International Energy Agency (IEA), Reuters, Euronews Business, The Guardian.
