Guvernul justifică majorarea impozitelor pe proprietate și a taxelor locale prin necesitatea alinierii României la media Uniunii Europene și prin respectarea angajamentelor asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit datelor prezentate de Executiv, România încasa până recent aproximativ 0,55% din PIB din impozitele pe proprietate, mult sub media europeană de 1,85%, iar gradul de colectare era scăzut, cu diferențe majore între localități și cu aproape o treime din sume neîncasate.
Autoritățile susțin că amânarea repetată a reformei fiscale risca blocarea unor tranșe importante de fonduri europene, inclusiv cererile de plată patru și cinci din PNRR, evaluate la câteva sute de milioane de euro. În acest context, Guvernul a accelerat adoptarea actelor normative necesare, chiar dacă acest lucru a dus la un calendar extrem de comprimat pentru implementare la nivel local.
De ce au crescut brusc impozitele pe proprietate?
Creșterea semnificativă a impozitelor pe clădiri și terenuri este explicată de Executiv printr-un cumul de factori. În primul rând, au fost eliminate coeficienții de reducere care diminuau baza impozabilă pentru clădirile vechi sau pentru blocurile cu regim mare de înălțime. Astfel, imobilele construite cu peste 30, 50 sau chiar 100 de ani în urmă nu mai beneficiază de reduceri de până la 50%, iar valoarea impozabilă se apropie de nivelul standard.
În al doilea rând, Legea nr. 239/2025 a actualizat valorile de referință utilizate la calculul impozitelor, recalibrând baza de impozitare la realitățile economice actuale. Potrivit estimărilor oficiale, această ajustare a dus, în medie, la o creștere de aproximativ 70% a bazei de calcul.
Un al treilea factor este decizia autorităților locale de a majora cotele de impozitare. Primăriile pot stabili, pentru clădirile rezidențiale, cote cuprinse între 0,08% și 0,2%. În localitățile unde anterior se aplicau cote minime, efectul cumulat al noilor reguli a dus, în unele cazuri, la majorări peste media anunțată.
Adoptarea actului normativ la jumătatea lunii decembrie 2025 a lăsat autorităților locale un interval foarte scurt pentru actualizarea sistemelor informatice și pentru adoptarea hotărârilor de consiliu local necesare. Guvernul recunoaște că acest calendar strâns a generat erori în deciziile de impunere, diferențe de aplicare între unitățile administrativ-teritoriale și disfuncționalități ale platformei ghișeul.ro.
Potrivit oficialilor, aceste probleme sunt în curs de remediere, iar sistemele sunt actualizate treptat pentru a asigura o aplicare unitară a noilor reguli.
Impact bugetar și autonomie locală
Executivul estimează că reforma va aduce în 2026 venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde de lei, cu peste 30% mai mult față de anul precedent. Toate aceste sume vor rămâne la bugetele locale, fără a mai fi necesare transferuri suplimentare de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitelor.
Guvernul susține că măsurile întăresc autonomia financiară a autorităților locale și contribuie la reducerea deficitului bugetar, în paralel cu îndeplinirea jaloanelor asumate în relația cu Comisia Europeană.
Taxe mai mari și pentru vehiculele vechi!
Reforma fiscală vizează și impozitarea autoturismelor. Sistemul rămâne bazat pe capacitatea cilindrică, dar valorile sunt diferențiate în funcție de norma de poluare. Mașinile mai vechi, încadrate în standarde Euro inferioare, vor plăti taxe mai mari, în timp ce vehiculele cu emisii reduse vor avea creșteri moderate.
În cazul autoturismelor hibride, bonificațiile se acordă doar dacă emisiile de CO₂ sunt sub pragul de 50 g/km, criteriu impus de Comisia Europeană pentru validarea jalonului M59 din PNRR. Executivul subliniază că această abordare urmărește internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi.
Deși România era printre statele cu cele mai mici impozite pe proprietate din Uniunea Europeană, criticii atrag atenția că simpla comparație procentuală cu media UE este incompletă. Țările invocate frecvent ca exemplu – precum Franța, Spania, Italia, Belgia, Danemarca sau Regatul Unit – au venituri medii nete semnificativ mai mari decât cele din România, ceea ce face ca povara fiscală să fie mai ușor de suportat pentru populație.
În acest context, este menționat și exemplul Germaniei, unde impozitele pe proprietate reprezintă aproximativ 1% din PIB, sub nivelul altor state vest-europene, dar într-o economie cu venituri mult superioare celor din România.
Guvernul afirmă că reforma fiscală era inevitabilă pentru a debloca fonduri europene și pentru a corecta un sistem de impozitare considerat ineficient și inechitabil. Pe de altă parte, criticii susțin că impactul social al măsurilor este subestimat și că majorările rapide, aplicate într-un context economic dificil, riscă să accentueze presiunea asupra populației cu venituri reduse.
Dezbaterea rămâne deschisă, iar efectele reale ale reformei vor putea fi evaluate abia după stabilizarea aplicării noilor reguli și după primul an complet de colectare în noile condiții.
